România și-a încheiat misiunea în Afganistan, moment marcat de o ceremonie militară care a avut loc miercuri la București, iar SUA se pregătesc să își încheie la rândul lor retragerea până la finalul lunii august, asemenea tuturor aliaților. În urmă rămâne o țară cu instituții slabe și corupție generalizată, în care talibanii sunt la un pas de a prelua din nou controlul, iar organizațiile teroriste par să aibă iarăși un spațiu de refugiu, pentru a-și planifica atacurile, scriu CBC News și The Guardian.
Luna viitoare, armata americană își va finaliza retragerea din Afganistan, după cel mai lung război din istoria SUA. Mii de militari americani au murit, zeci de mii de afgani și-au pierdut viețile și trilioane de dolari americani au fost cheltuiți.
Miercuri, și Bucureștiul a marcat încheierea misiunii românești din Afganistan – cea mai lungă, complexă şi importantă operaţiune militară în afara teritoriului naţional de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit președintelui Klaus Iohannis.
Nu a fost o misiune fără costuri. 27 de militari români și-au pierdut viața, iar alți 227 au fost răniţi, unii dintre ei cu urmări grave, care îi marchează pentru totdeauna, a spus președintele.
Iohannis a insistat că România şi-a respectat angajamentele asumate, rămânând în Afganistan până la îndeplinirea misiunii și retragerea forțelor NATO.
Acum două săptămâni, președintele SUA Joe Biden vorbise la rândul lui despre îndeplinirea misiunii – prevenirea unui atac terorist la nivelul tragediei de la 11 septembrie.
Liderul de la Casa Albă a admis însă printre rânduri că situația din Afganistan este una complicată.
„Nu voi mai trimite încă o generație de americani să lupte în Afganistan fără a avea vreo așteptare pentru un rezultat. Situația de securitate actuală din țară ne-a confirmat că încă un an de luptă în Afganistan nu este o soluție, ci una pentru a rămâne acolo pe termen nedeterminat”, a adăugat el.
Forţele afgane controlează doar axele majore şi capitalele provinciale
Ce se întâmplă însă în Afganistan, după retragerea aliaților? Perspectivele, scrie presa internațională, sunt sumbre.
Lansată la începutul lunii mai, pe fondul începutului retragerii finale a forţelor străine din ţară, ofensiva insurgenţilor a întâmpinat puţină rezistenţă din partea forţelor afgane şi le-a permis să pună mâna pe vaste zone rurale din Afganistan şi importante posturi de frontieră cu Iran, Turkmenistan, Tadjikistan şi Pakistan.
Forţele afgane controlează acum în principal doar axele majore şi capitalele provinciale.
Cum arată Afganistanul după retragerea aliată. Talibanii preiau controlul țării, al-Qaida se întărește, iar viitorul este sumbru
Harta Afganistanului. Cu roșu, privinciile controlate de talibani. Cu gri, cele aflate sub controlul guvernului. Restul sunt încă disputate Sursa: Long War Journal
Şeful talibanilor a reiterat totuși duminică, într-un mesaj cu ocazia Eid al-Adha, că rămâne „hotărât în favoarea unei reglementări politice” în Afganistan, „în ciuda avansului şi victoriilor militare” înregistrate în ultimele două luni.
„În loc să ne bazăm pe străini, trebuie să ne rezolvăm problemele între noi (afganii) şi să ne salvăm patria de criză”, a spus Hibatullah Akhundzada în acest mesaj cu ocazia sărbătorii musulmane a Sacrificiului.
Punct și de la capăt
Totul a început ca o misiune de pedepsire a lui Osama bin-Laden și al-Qaida, după atentatele de la 11 septembrie 2001, dar și de înlăturare a regimului taliban care îl găzduia și proteja.
Înlăturați rapid de la putere, talibanii au lansat o contrainsurgență sângeroasă care s-a întins pe mai mulți ani, în vreme ce aliații au făcut eforturi să o respingă și în același timp să consolideze democrația fragilă din țară.
Acum, Afganistanul riscă să ajungă în situația în care se afla în 2001 – o țară condusă de teocrați opresivi, loc de ascunzătoare pentru al-Qaida.
Talibanii recuceresc noi teritorii în fiecare zi, apropiindu-se de orașe importante, închizând școli și impunând o legislație draconică femeilor.
Iar al-Qaida este încă acolo. În ciuda unui acord din 2020 încheiat de administrația lui Donald Trump cu talibanii, în care aceștia au promis să nu găzduiască gruparea teroristă, un raport recent al ONU a concluzionat că al-Qaida are sute de luptători în zonele controlate de talibani.
Acum, acei afgani care și-au riscat viața lucrând pentru aliați își trăiesc viața în teroare, sub amenințarea talibanilor sau a grupării teroriste.
Talibanii controlează orașe și șosele
Unii dintre acești afgani au relatat pentru televiziunea canadiană CBC News situația de la periferia unor orașe precum Kabul, într-un moment în care talibanii preiau controlul asupra orașelor și a șoselelor.
Sheriff, un bărbat care a lucrat drept contractor pentru armata canadiană, a povestit că a fost victima unei tentative de asasinat, care l-a lăsat cu o rană la gât.
El a spus că localnicii știu că vorbește engleză și că a lucrat pentru aliați, așa că dacă talibanii preiau controlul în Kabul, omul presupune că este ca și mort. „Sunt speriat, toată lumea este speriată”, a spus el.
Un alt afgan care a lucrat pentru canadieni ca traducător a povestit la rândul lui că talibanii i-au ucis un prieten. Au intrat în casa familiei și l-au împușcat în fața părinților, a povestit traducătorul, care a vorbit cu presa sub numele Gino, pentru a-și păstra anonimatul.
Un alt traducător a relatat că talibanii sunt la fel de brutali precum erau în anii 1990 sau chiar mai rău.
Oamenii care au ieșit din Kabul i-au spus că talibanii sunt peste tot, controlând puncte de pază și deci circulația, sau atacând inamici politici.
Drept rezultat, cei care au colaborat cu aliații sunt acum închiși în case.
„Este o situație foarte, foarte rea. Au ucis piloți, judecători, angajați ai NATO. Ucid pe oricine se află în fața lor”, a spus localnicul.
Pe 9 iulie, Reuters a relatat, citând doi oficiali de la Kabul, că talibanii au ucis cel puțin șapte piloți afgani.
Oficialii cred că este vorba despre o tactică deliberată a talibanilor de a elimina una dintre cele mai prețioase resurse militare – piloții instruiți de forțele americane și cele ale NATO.
În acest timp, Ottawa, ca și Washingtonul, spun că intenționează să extragă din Afganistan foșii colaboratori aflați în pericol cât mai repede. Aceștia avertizează însă că timpul rămas este unul foarte scurt.
Statele Unite au anunțat că vor găzdui temporar la o bază militară din Virginia sute de afgani care au asistat armata SUA şi care se tem de represalii din partea talibanilor după retragerea forţelor străine
Drepturi recâștigate, acum în pericol
Temeri există acum și pentru situația femeilor din Afganistan, care în ultimii ani și-au recâștigat o serie de drepturi.
Numărul elevilor în general a crescut, proporția fetelor înscrise la școală a explodat, unele ajungând chiar să urmeze studii superioare.
Mii de profesori au fost instruiți, iar rata de alfabetizare a crescut cu 20% într-un deceniu.
A crescut și acesul la Internet, chiar dacă este în continuare la cote mici, în comparație cu alte țări.
Este o dovadă că misiunea aliaților în Afganistan nu a fost în zadar, a spus Gino. „Ar fi complet greșit să spui asta. Când compari Afganistanul de acum 20 de ani există o mulțime de schimbări”, a afirmat el.
Doar că acum, școlile dispar.
Când talibanii preiau controlul într-o regiune, au explicat mai mulți localnici pentru CBC, încep să dea dispoziții: școlile trebuie închise, femeile trebuie să stea acasă, bărbații trebuie să își lase barba să crească.
Gino a povestit că talibanii au închis inclusiv o școală condusă de un membru al familiei sale.
„Au distrus totul în școală. Au mitraliat computere scaune. S-a terminat”, a spus el.
Întrebat dacă fetele s-ar putea întoarce în acea școală, el a răspuns negativ: „Ar fi imposibil”.
„Oamenii urăsc guvernul”
Decizia din 2001 de a invada Afganistanul a avut un puternic sprijin popular în SUA. Țara tocmai suferise un atac șocant pe 11 septembrie, iar guvernul din Afganistan oferea refugiu teroriștilor.
Aliații i-au înlăturat rapid pe talibani de la putere, apoi au demarat lungul proces de construire a democrației afgane, după care au intrat și în Irak, în căutarea armelor de distrugere în masă care nu au fost găsite niciodată însă.
Drept urmare, scrie CBC, se pare că Bin Laden a reușit să atragă SUA în două războaie greu de finalizat.
O altă greșeală a americanilor, a observat Sheriff, a fost aceea că nu au negociat cu talibanii atunci când aceștia se aflau într-o poziție slabă, care i-ar fi îndemnat la concesii.
În prezent, instituțiile afgane rămân slabe. Localnicii își disprețuiesc guvernul, se plâng de corupția endemică.
„Oamenii urăsc guvernul. Nu poți să spui bună ziua în Afganistan fără să trebuiască să dau niște bani”, a explicat Gino.
El și alți localnici intervievați se declară furioși în legătură cu felul în care SUA au ales să se retragă din țară – în pripă, fără o consultare complexă cu guvernul, fără un plan care să prevină întoarcerea talibanilor.
Ce urmează
Bill Roggio, un veteran și editor al site-ul The Long War Journal, spune pentru CBC că în urma plecării aliaților, țara se va prăbuși ca un castel din cărți de joc.
„La felul în care merg lucrurile, guvernul afgan ar fi norocos dacă ar supraviețui acestei veri. Așa este de rău”, a spus acesta.
Întrebat dacă misiunea aliată a meritat eforturile, Roggio a subliniat că un răspuns clar este dificil.
El a admis că SUA erau nevoite să îl pedepsească pe Bin Laden și că eforturile de contruire a instituțiilor afgane au fost nobile. Doar că, a observat el, aceste eforturi au fost prost executate și în cele din urmă au eșuat.
Ce urmează? Roggio și-a exprimat opinia că Al-Qaida și alte grupări teroriste vor folosi Afganistanul pentru a-și instrui membrii și pentru a planifica atacuri. Iar SUA vor avea mai puține informații cu privire la ce se întâmplă acolo.