După două zile fără rezultate notabile, şefii de stat şi de guvern ai UE şi-au continuat astăzi dezbaterile pe tema unui buget de 1,8 bilioane de euro.
UPDATE
Reuniuni la vârf pe tema bugetului Uniunii Europene pe şapte ani, care să dureze trei zile, sunt mai degrabă ceva obişnuit decât o excepţie. Faptul că de astă dată şefii de stat şi de guvern europeni dezbat şi un a doilea buget, cel de redresare economică, destinat ţărilor cel mai grav afectate de criza coronavirus, şi că sub acest aspect poziţiile partenerilor UE sunt foarte diferite, reprezintă un motiv în plus ca negocierile să dureze. O spun şi unii diplomaţi UE, care au participat şi la legendarul summit de la Nisa, care s-a întins chiar pe durata a patru zile pline.
Cancelara Germaniei, Angela Merkel a lăsat să se înţeleagă că dezbaterile nu vor mai fi prelungite şi dincolo de ziua de azi. Această duminică, a treia zi de summit, a spus Merkel, este cea decisivă.
În debutul zilei a doua de dezbateri, niciunul dintre şefii de stat şi de guvern, unii altminteri dornici să facă declaraţii, nu a fost dispus să spună ceva concret în faţa microfonului şi a camerelor de filmat. Ziua nu a început tocmai promiţător, dar după propunerea făcută de preşedintele permanent al Consiliului European, Charles Michel, lucrurile au început din nou să se mişte. Acesta a propus ca, referitor la cele 750 de miliarde de euro, fonduri de redresare economică, care iniţial urmau să fie alcătuite din 250 de miliarde credite şi 500 de miliarde fonduri nerambursabile, împrumutate de UE, în noua formulă creditele să însumeze 300 de miliarde de euro, iar granturile nerambursabile să se reducă la 450 de miliarde de euro.
În prima din cele două zile programate pentru summitul UE de la Bruxelles, negocierile şefilor de stat şi de guvern ai celor 27 de state membre s-au dovedit extrem de dificile. “Fiecare a rămas pe poziţia sa. Suntem într-o fază grea”, au comentat, la capătul discuţiilor, aproape de miezul nopţii, diplomaţii UE.
Referitor la cele două obiective dificile pe care şi le-au propus partenerii UE – aprobarea a două bugete, cel propiu-zis al UE, până în 2027, şi fondurile de redresare – unul dintre diplomaţii UE sublinia: “Dominantă a fost distanţa mare dintre participanţi – atât real cât şi în sens figurativ”.
În sală, înalţii demnitari UE au păstrat distanţa prevăzută în contextual actualei pandemii. O mare distanţă s-a făcut resimţită, însă, şi în ce priveşte poziţiile pe care partenerii europeni le-au susţinut faţă de cel mai substanţial pachet financiar al UE, suspus dezbaterii de preşedintele permanent al Consiliului European, Charles Michel.
Respingere clară din partea Austriei
Premierul ceh Andrej Babis nu a avut senzaţia că cineva s-a distanţat semnificativ de poziţia sa iniţială, adăugând: “Nu cred că vom ajunge la un compromis”. Babis se îndoieşte de sensul unui fond de redresare pentru economiile afectate cel mai puternic de criza coronavirus – înainte de toate statele din sudul comunităţii, Italia şi Spania, – în valoare de 750 de miliarde de euro.
Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, a declarat la postul tv public ORF, că respinge în continuare propunerea lui Charles Michel. Ţara sa nu va admite ca UE să suporte pe termen lung aceste datorii. Preluarea în comun de către partenerii UE a datoriilor acumulate de ţările cel mai puternic lovite de criză este esenţa finanţării fondurilor de redresare.
Printr-o serie de convorbiri bilaterale, Charles Michel şi preşedinta prin rotaţie a Consiliului UE, Angela Merkel, au încercat să găsească soluţii de compromis. La cină, convorbirile au fost reluate apoi la nivelul tuturor participanţilor. Discuţii aprinse s-au înregistrat nu doar cu privire la fondurile de redresare, ci şi pe tema folosirii banilor din bugetul pe 7 ani al UE, aşadar până în 2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro.
În calitate de cancelară a Germaniei, ţară care deţine preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE, Angela Merkel are sarcina de a media. Ca reprezentantă cu experienţă a celei mai mari ţări comunitare, Merkel pune şi cea mai mare sumă la dispoziţia fondurilor de redresare: 133 de miliarde de euro, potrivit unui calcul al Comisiei Europene. Germania doreşte să se implice în negocieri. „Îl voi sprijini puternic pe Charles Michel“, a spus şefa executivului de la Berlin.
Merkel nu este, însă, foarte optimistă
Astăzi se discută despre unele propuneri de modificare a proiectului de buget. Controversată este mai ales propunerea premierului olandez Mark Rutte, de a se putea interveni prin veto dacă Italia şi Spania nu folosesc fondurile UE de redresare în scopul gândit. Ţările care urmează a beneficia de aceşti bani resping vehement propunerea lui Rutte.
La începutul summitului, Angela Merkel declara: “Diferenţele de opinie sunt încă foarte mari şi nu pot spune dacă, de astă dată, vom reuşi să ajungem la un rezultat. Dar ar fi de dorit“. Ea a anticipat şi că dezbaterile vor fi grele şi vor necesita mult timp. În seara zilei de sâmbătă se va decide dacă are sens să se negocieze şi în cursul nopţii spre duminică. Summitul ar putea fi prelungit chiar până luni, au lăsat a se înţelege unii diplomaţi UE. În cazul în care această reuniune la vârf eşuează, urmează a se organiza un nou summit special încă în această lună.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, care împreună cu Angela Merkel a propus un fond de redresare a economiei pot-coronavirus în valoare de 500 de miliarde de euro, se arată încrezător: “trebuie să găsim o soluţie de compromise şi sunt convins că vom reuşi”. La sosirea sa la Bruxelles, Macron a mai declarat că “acesta este momentul adevărului pentru ambiţiile noastre europene”.
În contextul crizei economice grave generate de pandemia de coronavirus, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ţinut să sublinieze: “Riscurile nici nu pot fi mai mari astăzi, dar la fel şi posibilităţile. Miza este foarte mare”. Europenii, a mai spus von der Leyen, aşteaptă răspunsuri la aceste probleme, iar „întreaga lume e cu ochii pe noi pentru a vedea dacă Europa reuşeşte să-şi unească forţele şi să depăşească această criză economică provocată de coronavirus“.
Lupta pentru bani
În rândul celor 27 de membri UE s-au format diferite tabere, care-şi apără propriile interese. Sarcina dificilă a Angelei Merkel va fi aceea de a destrăma această textură strânsă de interese. Aşa-numiţii “patru cumpătaţi” – Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria – pun sub semnul întrebării rostul fondurilor de redresare. Potenţialii beneficiari ai acestor fonduri văd lucrurile, evident, altfel. Premierul Italiei, Giuseppe Conte, explică de ce ţara sa are nevoie de subvenţii, anume pentru că datoriile de stat ale Italiei nu au voie să mai crească. “Piaţa internă europeană trebuie protejată“, a sublinat premierul de la Roma, arătând că toate ţările UE trebuie să iasă din criză. Fără o Italie redresată economic, vor întâmpina probleme şi ţări exportatoare precum Austria şi Germania, a mai explicat Conte.
“Prietenii coeziunii”, state precum Bulgaria, România, Polonia, Ungaria sau Republica Cehă, care beneficiază de fonduri substanţiale structurale şi pentru agricultură din bugetul european, vor să împiedice reduceri de fonduri în favoarea ţărilor sudice afectate extrem de criza coronavirus.
Budapesta ameninţă cu veto
E clar că va trebui să se ajungă la un compromis. Şi de acest lucru sunt conştienţi toţi partenerii europeni pentru că cele două bugete în discuţie nu pot fi aprobate decât prin unanimitate. Apoi urmează a-şi da consimţământul Parlamentul European care. la rândul său, va face unele propuneri. În final bugetele vor trebui ratificate de fiecare parlament naţional al celor 27 de state membre. Dacă Ungaria ameninţă de pe acum că va bloca prin veto întregul demers, e limpede cât de fragilă e întreaga construcţie.
Preşedintele legislativului european, David Sassoli, critică dur atitudinea Budapestei: “Ungaria trebuie să priceapă că UE nu este un bancomat”. Ca membru al UE, Ungaria are şi responsabilităţi, a mai spus Sassoli. Una dintre acestea fiind cea a respectării statului de drept.
Şanse de reuşită „sub 50 la sută“
„Trebuie să depunem mare efort”, a atras atenţia în debutul reuniunii Angela Merkel. Premierul onlandez a semnalizat că nu crede într-un succes la acest summit. “Şansele sunt sub 50 la sută“, a declarat Rutte. Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, a menţionat la rândul său că în ceea ce-l priveşte “are mult timp” şi nu se grăbeşte. Italia, Spania şi alţi potenţiali beneficiari ai fondurilor de redresare vor, în schimb, să se ia o decizie cât mai curând posibil, pentru a intra deja din ianuarie 2021 în posesia banilor respectivi.