Balcanii reprezintă o miză majoră pentru Europa și pentru securitatea întregului continent. Regiunea rămâne divizată de istoria sa și de traiectorii economice foarte contrastante. Astfel, această zonă suferă de slăbiciuni care pot fi utilizate în scopul destabilizării de către mișcări radicale, în special jihadiste. O realitate ce preocupă serviciile franceze de informații, în condițiile în care Franța a fost grav lovită de atentate teroriste în ultimii ani.
La 22 ianuarie, fostul general Sakib Mahmuljin a fost condamnat la zece ani de închisoare de către un tribunal din Sarajevo, după ce a fost condamnat pentru crime de război comise în anii 1990 împotriva prizonierilor de război sârbi de către jihadiștii străini din unitatea „El Moujahid”, care, la vremea respectivă, ținea de Corpul 3 al armatei bosniace.
Unitatea „El Moujahid”
După Acordurile de la Dayton (Acordul Cadru General pentru Pace în Bosnia și Herțegovina), care au pus capăt conflictului, în 1995, mulți dintre combatanții unității „El Moujahid” au părăsit Bosnia și Herțegovina pentru a continua jihadul în alte părți. Dar, relativ numeroși din ei, au decis să rămână pe loc. Și chiar dacă naționalitatea bosniacă le-a fost retrasă în 2007, au avut timp să-și facă cuibul …
Islamismul radical în Balcanii de Vest
Și, în iunie 2017, Europol a făcut această observație: „Conflictul din Siria a avut o rezonanță enormă în Albania, în Bosnia-Herțegovina, în Kosovo, în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei și în Serbia. Peste 800 de luptători au mers în aceste regiuni „pentru a se alătura grupurilor jihadiste de acolo”. „În unele părți ale Balcanilor de Vest, ideologia islamistă radicală, promovată de predicatori radicali și/sau lideri ai anumitor grupuri salafiste care pun la îndoială dominația tradițională a islamului moderat în această regiune, a ocupat un loc considerabil”.
ISIS, în reconstruire în clandestinitate
Într-un interviu acordat cotidianului Le Figaro, la 11 martie, coordonatorul național francez de informații și lupta împotriva terorismului, Laurent Nunez, a explicat că, după ce a suferit „înfrângeri grele”, Statul Islamic (ISIS sau Daesh) se află în proces de „reconstituire în clandestinitate” și că, chiar slăbit, are încă „structuri de propagandă și funcționare”, cu o „dorință clară de recucerire teritorială”, în special în deșertul sirian și în nordul Irakului.
„Urmărim acest lucru foarte atent cu scopul de a preveni un atac planificat, care rămâne o preocupare majoră”, a spus Nunez. Dar nu este singura preocupare. După sfârșitul „califatului” ISIS, mulți luptători s-au răspândit în altă parte, „mai ales în Balcani, dar și în Maghreb”. Or, nu toți au fost aduși la judecată.
„Aceeași dorință de a efectua atacuri în Europa”
„Astfel, autorul atacului de la Viena (la 2 noiembrie 2020), un bărbat din Macedonia de Nord, a fost în contact cu un număr de membri ai ISIS care s-au refugiat în Balcani”, a remarcat Laurent Nunez. „Avem aceeași preocupare cu Al-Qaida, care întreține cuiburi teroriste în întreaga lume și care împărtășește cu ISIS aceeași dorință de a efectua atacuri teroriste în Europa”, a adăugat el.
În 2017, Revizuirea strategică a Franței identificase deja Balcanii ca fiind o zonă de risc.
Slăbiciunile balcanice, exploatate de jihadiști
„Balcanii reprezintă o miză majoră pentru Europa și pentru securitatea întregului continent. Regiunea rămâne divizată de istoria sa și de traiectorii economice foarte contrastante. Astfel, această zonă suferă de slăbiciuni care pot fi utilizate în scopul destabilizării de către mișcări radicale (în special jihadiști), grupări criminale sau state terțe ”, se menționa în document.
O estimare care nu apare în versiunea sa actualizată recent, aceasta din urmă vorbind despre „provocări persistente” fără a le specifica.
O altă preocupare vizează în mod evident cetățenii francezi sau rezidenții care au plecat în Siria și Irak pentru a se alătura rândurilor jihadiste. Potrivit lui Laurent Nunez, au existat mai mult de 1.450 de plecări către zona irakiano-siriană din 2012-2013. „Dintre aceste persoane, peste 300 de adulți și aproape 130 de copii s-au întors de atunci”, a spus el. Și 250 de adulți sunt în prezent „reținuți în zonă și câteva zeci sunt relocați în special în Maghreb sau Turcia”, a continuat el.
Jihadiști morți, jihadiști vii
„În cele din urmă, aproximativ 400 au murit aproape sigur în zonă și aproape 300 sunt presupuși morți. Prin urmare, există 160 de adulți francezi care locuiesc, majoritatea în nord-vestul Siriei ”și care sunt împărțiți între Daesh, Hayat Tahrir al-Cham, Katiba Diaby și grupul Tanzim Hurras ad-Din (legat de al-Qaeda), a detaliat Nunez.
„Sunt identificați și urmăriți în cea mai mare parte datorită unei colaborări remarcabile între DGSE, DGSI și DRM (Direcția de informații militare) și legăturilor puternice stabilite cu partenerii noștri străini”, a subliniat el.
Rămâne problema acestor 300 de jihadiști „presupuși morți”. Nu există nicio certitudine cu privire la ei și ar putea fi foarte bine în Franța fără să fi fost urmăriți penal sau să fi aderat la alte zone de luptă.
O altă provocare cu care se confruntă serviciile antiteroriste se referă la jihadiștii închiși în Franța. „Există aproximativ 500 de persoane condamnate pentru terorism în închisori. 58 trebuie eliberate în acest an și puțin peste 100 au fost eliberate în 2020”, a spus Nunez.