În urmă cu trei zile, talibanii au organizat prima lor conferință de presă. Au răspuns la mai multe întrebări dificile din partea presei decât a făcut-o președintele Joe Biden de la începutul mandatului său și până acum.
Purtătorul de cuvânt al talibanilor a spus următoarele
Femeile vor avea acces la educație, inclusiv la studii universitare, și vor putea să lucreze. Vor trebui să poarte hijabul (așa cum se întâmplă în Iran sau Qatar) și nu vor fi obligate să poarte vălul integral (burqa). ”Drepturile femeilor vor fi garantate în limitele legii islamice”, a spus purtătorul de cuvânt al talibanilor.
Emiratul Islamic Afganistan (noua denumire a Republicii Islamice Afganistan) ”nu amenință pe nimeni” și nu va trata pe nimeni drept inamic. Talibanii nu vor recurge la răzbunari – un lucru fără precedent în istoria acestei mișcări. Noua conducere îi va amnistia pe toți cei care au lucrat pentru SUA și NATO în ultimii 20 de ani.
Securitatea ambasadelor și a sediilor organizațiilor internaționale este „o prioritate”, au anunțat talibanii. Vor fi protejați și cei care vor să rămână în Afganistan, și cei care vor sa plece.
Va fi format un guvern cu largă reprezentare, ceea ce, în opinia analiștilor, ar putea presupune includerea unor femei și a unor șiiți în noul guvern.
Presa internațională își va putea continua activitatea in Afganistan. Talibanii vor permite publicarea criticilor și vor permite dezbaterea, însă totul în spiritul ”valorilor islamice”.
Emiratul Islamic Afganistan condus de talibani dorește obținerea recunoașterii internaționale.
Talibanii vor interzice culturile de opiu, ceea ce va însemna reducerea drastică a producției de heroină, la fel cum au făcut-o și în anul 2000, prin decretul molahului Mohammed Omar. Producția de opiu a explodat în anii de după invazia americană.
Talibanii încearcă să respecte cele precizate mai sus de liderii lor. Corespondenta CNN la Kabul, Clarissa Ward), care si-a pus hijabul imediat după ocuparea orașului de către talibani, spune următoarele, într-un interviu pentru UnHerd. ”Strigau Moarte Americii, însă aveau o atitudine prietenoasă față de noi”. ”Ceea ce nu poate fi negat de nimeni este că talibanii sunt coerenți și uniți, că au un lanț de comandă limpede. Liderii le-au spus să nu aibă un comportament criminal, să nu jefuiască și să nu recurgă la răzbunari după ce intră în Kabul, ci să mențină legea și ordinea. Pot să spun că nu s-a tras aproape niciun foc de armă, cu excepția scenelor oribile de la aeroport, iar orașul este relativ calm. Se pare că, cel puțin până acum, talibanii fac exact ce le-au ordonat liderii”. ”Mulți oameni din Kabul îi urăsc pe talibani, însă îl urăsc la fel de mult pe președintele Ashraf Ghani… corupția din guvern, incompetența, modul în care a fugit cu elicopterul în toiul nopții”.
Aceeași atitudine a talibanilor a fost remarcată și de Saad Mohseni, șeful unui important trust de presă din Afganistan, care deține mai multe televiziuni (printre ele Tolo News) și posturi de radio. Într-un interviu pentru Politico.eu, Mohseni spune că unul dintre liderii talibanilor a fost intervievat de o jurnalistă de la Tolo News. I s-a spus că urmează să primească întrebări din partea unei femei, a fost de acord și totul a decurs fără vreun incident. Talibanii au intrat în sediul Tolo News. ”Redactorul-șef și șeful securității au mers la ei și i-au întrebat ce doresc. Doreau informații despre armele pe care le au cei de la securitate. Decretaseră că toate bunurile statului, inclusive armele, vor fi confiscate. Le-am predat toate armele. Cele care au fost primite de la Ministerul de Interne pentru echipa noastră de securitate, au rămas la ei. Talibanii ne-au înapoiat celelalte arme, cele pe care le-am cumpărat noi”.
Din conferința de presa de mai sus și din relatările jurnaliștilor de la fața locului reiese că talibanii aplică cu strictețe o strategie de PR bine pusă la punct. Subliniază importanța bunei înțelegeri între etnii, rolul femeilor, rolul diplomației. Nimic din cele de mai sus nu a caracterizat până de curând mișcarea talibană, motiv pentru care este foarte posibil ca această strategie de PR să vină de la Moscova și Beijing.
China poate fi prima putere importantă care să recunoască noul Emirat Islamic Afganistan, urmată, după toate semnalele implicite oferite, de Turcia, o grijă în plus pentru Bruxelles că regimul lui Recep Tayyip Erdogan va putea șantaja pe mai departe UE cu deschiderea drumului către Europa pentru zeci de mii de imigranți.
China semnalează deja că dorește integrarea regimului Taliban în politica regională și globală. Beijingul pare să fi știut mai bine decât SUA (cu trupe și o mulțime de agenți pe teren) că talibanii urmau să preia puterea extrem de repede. Ministrul de Externe al Chinei s-a întâlnit la Beijing cu molahul Baradar, liderul talibanilor, la finalul lunii iulie. Comunicatul de după întâlnire spunea: ”China se așteaptă să joace un rol important în procesul de reconciliere pașnică și de reconstrucție a Afganistanului”. Asta poate însemna extinderea proiectului Noului Drum al Mătăsii și în Afganistan, după ce China și-a stabilit un cap de pod solid în Pakistan. Nu trebuie uitat că Afganistanul este membru observator, la fel ca și Iranul, al Organizației de Cooperare Shanghai (din care fac parte Rusia, China, republicile ex-sovietice din Asia Centrala – mai puțin Turkmenistanul – și India). Cu sprijinul Chine și Rusiei, Afganistanul poate deveni repede membru plin al organizației, considerată un ”NATO al Estului”. Una dintre condițiile Chinei este limpede – talibanii să nu ajute sub nicio formă organizația teroristă Mișcarea Islamica din Turkestanul de Est, din provincia Xinjiang a Chinei, cu majoritate uigură musulmană.
Talibanii par să fie în ”luna de miere” la conducerea Afganistanului. După cum spunea Saad Mohseni, șeful trustului de presă din Afghanistan, ne aflăm acum în prima etapă a preluării puterii, o etapă în care talibanii au nevoie de aliați, de deschidere către organizații internaționale și guverne, motiv pentru care imaginea contează, iar relația cu presa este esențială. Apoi, 65% din populația Afganistanului are vârste sub 20 de ani. Nu sunt mulți afganii care au trăit experiența talibană din anii 1990. Tinerii au fost obișnuiți cu o presă relativ liberă, cu acces la internet și o mulțime de aplicații. La fel sunt obișnuiți și talibanii, mulți dintre ei foarte tineri și crescuți în Afganistan sau Pakistan. Sunt motive pentru care libertatea, cel puțin aparentă, a presei va fi o prioritate pentru talibani.
Însă, pe măsură ce își vor consolida puterea, talibanii vor putea reduce din libertățile afganilor.
În acest moment dificil, comparat cu căderea Saigonului în 1975, o imagine bună a talibanilor este necesară și pentru administrația SUA, pentru a nu fi acuzată de abandonarea foștilor aliați afgani în mâinile unor barbari. Este motivul pentru care CNN prezintă și fața umană a mișcării talibane.
Lucrurile se vor schimba dramatic în momentul în care regimul taliban va primi recunoașterea Chinei. Va fi momentul apariției unei noi ”axe a răului” Kabul-Beijing, la care se pot adăuga ulterior Moscova și Teheran.
Un prim semn al războiului hibrid ce va urma îl vedem în The Washington Post, care atrage atenția asupra provinciei Panjshir, la nord-est de Kabul, neocupată de talibani, fieful lui Ahmad Masoud. Este fiul liderului mujahedinilor, Ahmad Shah Massoud, care au luptat, cu sprijinul SUA, împotriva ocupației sovietice. Shah Massoud a luptat apoi împotriva talibanilor. A fost asasinat de Al Qaeda, cu două zile înainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. Fiul său, Ahmad Massoud, este o figură la fel de palidă ca și fiul șahului Reza Pahlavi, incapabil să închege o opoziție eficientă împotriva teocrației iraniene instalată în 1979, însă mediatizarea sa imediat după căderea Kabului arată că SUA pot încerca crearea unei noi mișcări antitalibane în Afganistan.