De la începutul războiului din Ucraina, în Bulgaria au intrat peste 300.000 de refugiați, dintre are au decis să rămână aici puțin peste 100.000.
Cea mai mare parte dintre ei au fost cazați în hoteluri din stațiunile de la Marea Neagră, lipsite până acum de turiști. Odată cu intrarea în sezonul estival, au început problemele atât pentru guvernul de la Sofia, cât și pentru refugiații ucraineni. Situația este prezentată diferit de Radio Europa Liberă, care se bazează în special pe declarațiile refugiaților, și de Euractiv, care pornește de la poziția guvernului.
Guvernul bulgar a inițiat un program pentru cazarea refugiaților în parteneriat cu hotelierii din stațiunile de la Marea Neagră. Aceștia din urma au primit din partea guvernului câte 40 de leva (20 de euro) pe zi pentru fiecare cameră de hotel pusă la dispoziția refugiaților. Începând de pe 1 iunie, această sumă s-a redus la 15 leva pe zi. Guvernul a arătat că nu își poate permite să suporte cazarea refugiaților pe litoral în plin sezon turistic și că a inițiat un program pentru mutarea refugiaților în facilități din alte zone ale țării, punându-le la dispoziție autocare și trenuri. Programul acesta a fost abandonat chiar înainte de a începe, iar refugiații ucraineni și guvernanții își aruncă vina unii asupra celorlalți.
Potrivit Radio Europa Liberă, guvernul bulgar a comunicat foarte prost cu refugiații și i-a pus în fața faptului împlinit, dându-le mai puțin de 48 de ore pentru a părăsi hotelurile de la Marea Negră, motiv pentru care primele autocare și vagoane puse la dispoziție au rămas goale – doar 62 de ucraineni au fost mutați în acest fel. Refugiații intervievați spun că nu înțeleg de ce autoritățile nu le comunică în ce localități și în ce condiții urmează să locuiască, motiv pentru care doar ucrainenii care nu au posibilitatea de a se întoarce în Ucraina sau de a-și găsi cazare în alte țări vor mai rămâne în Bulgaria.
Euractiv prezintă poziția vicepremierului Kalina Konstantinova, care spune că ”Bulgaria a făcut tot ce a fost posibil pentru a nu organiza tabere de corturi, așa cum au făcut alte țări”, și că a oferit cazare în hotelurile de pe litoral. Euractiv scrie însă că în Bulgaria au apărut tensiuni sociale ca urmare a subsidiilor oferite de guvern hotelierilor. Cazarea refugiaților a ajuns să coste 600 de euro pe lună/cameră, în condițiile în care salariul minim pe economie în Bulgaria este de 360 de euro, iar pensia medie este de 300 de euro pe lună.
Șefa Agenției pentru Refugiați din Bulgaria, Marina Toșeva, este iritată de refuzul ucrainenilor de a se muta în orașe din interiorul țării. ”Dacă situația va continua în următoarele zile, oricât de neplăcut ar fi, oricât ne-am dori să nu ajungem aici, centrul de refugiați de la Elhovo va fi o soluție. Aici îi cazăm pe toți imigranții, care este problema dacă ucrainenii vor sta aici împreună cu afganii, nu văd diferența, oameni suntem cu toții”, a spus Toșeva. Aceste declarații au fost interpretate de refugiații ucraineni ca o amenințare. O reprezentantă a refugiaților, citată de Europa Liberă, a spus că modul de comunicare și de organizare a relocării refugiaților este o formă de ”recunoaștere de către guvern a propriei incompetențe”.
”Compasiunea noastră este foarte mare, însă capacitatea noastră de a le oferi mai mult decât corturi și rulote a fost sabotată în mod inexplicabil. Protecția este un drept, nu o obligație, deci nu voi accepta să mai existe autocare și trenuri goale, pentru care statul a plătit. Niciun vagon gol. Din acel moment, evoluția situației va fi doar în mâinile comunității ucrainene din Bulgaria”, a spus vicepremierul Konstantinova, care i-a rugat pe refugiați să spună dacă au nevoie sau nu de cazare.
Poziția dură a guvernului se poate datora și riscurilor politice generate de situația refugiaților, pentru că partidul pro-rus Renașterea, extrem de activ pe platformele sociale, a profitat de aceste sincope în relația guvern-refugiați pentru a câștiga puncte electorale.