Legăturile lui Elon Musk cu alte ţări ‘merită să fie examinate”, a declarat preşedintele american Joe Biden, care a fost foarte prudent în declaraţiile sale atunci când a fost întrebat, într-o conferinţă de presă, dacă preluarea platformei Twitter de către miliardar reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA, din moment ce este implicat şi un prinţ saudit.
„Credeţi că Elon Musk este o ameninţare la adresa securităţii naţionale a SUA, iar SUA – şi cu mijloacele de care dispuneţi – ar trebui să investigheze preluarea Twitter, comună cu guverne străine, care îi include pe saudiţi?” – a fost întrebarea pe care o jurnalistă i-a adresat-o lui Joe Biden.
Preşedintele SUA – a cărui relaţie cu saudiţii are propriul istoric dureros – a oftat, apoi a râs şi a făcut o pauză alegându-şi cu foarte mare grijă cuvintele: „Cred că…cooperarea lui Elon Musk şi relaţiile sale tehnice cu alte ţări merită să fie analizate. Dacă face sau nu ceva nepotrivit… merită analizat. Şi asta este tot ce voi spune”, a răspuns Joe Biden.
Prinţul saudit Al-Waleed bin Talal s-a implicat în preluarea Twitter de către şeful companiei Tesla. Prinţul Al-Waleed şi-a transferat cele aproape 35 de milioane de acţiuni – valorând aproape 1,9 miliarde de dolari – pe care le deţinea deja la reţeaua socială către noua companie a lui Elon Musk, direct şi prin intermediul holdingului său KHC, devenind astfel al doilea cel mai mare acţionar al grupului, cu 4 la sută din acţiuni.
La scurt timp după preluarea Twitter, la sfârşitul lunii octombrie, senatorul democrat Chris Murphy scria pe Twitter: „Ar trebui să fim îngrijoraţi de faptul că saudiţii, care au în mod clar un interes în suprimarea exprimării politice şi în influenţarea politicii americane, sunt acum al doilea cel mai mare proprietar al unei platforme sociale importante”. Senatorul a anunţat că a cerut Comisiei pentru Investiţii Străine a Senatului să deschidă o anchetă privind „implicaţiile pentru securitatea naţională ale preluării saudite a Twitter”.
Prinţul Al-Waleed bin Talal este nepotul primului monarh al Arabiei Saudite, regele Abdulaziz Saud. În anii 80, el şi-a făcut studiile superioare în Statele Unite şi apoi s-a întors în Arabia Saudită unde a început o carieră de afaceri, fondând Kingdom Holding Company (KHC), un grup saudit care investeşte în hoteluri, proprietăţi imobiliare şi companii cotate la bursă din întreaga lume. Considerat unul dintre cei mai bogaţi investitori din lume, averea lui Al Waleed bin Talal este estimată la 16 miliarde de dolari. I se mai spune şi „Warren Buffet” al Arabiei Saudite, fiind inclus pe lista „Time” a celor mai influenţi oameni din lume.
În 2017, Al Waleed şi alţi saudiţi proeminenţi au fost arestaţi în Arabia Saudită, în cadrul unei epurări pe care guvernul saudit a caracterizat-o drept campanie anticorupţie. A fost practic prima acţiune prin care a ieşit în evidenţă prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, cel care, un an mai târziu, ordona asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul, un scandal ce a înrăutăţit relaţiile Riadului cu Statele Unite. Preşedintele Joe Biden, care în campania electorală promisese să trateze Arabia Saudită ca pe un stat „paria”, a fost nevoit anul acesta să-şi calce cuvântul şi se întâlnească personal cu Mohammed bin Salman pentru a-i cere să crească producţia de petrol, în speranţa că va mai domoli preţul combustibililor. Întâlnirea, care a stârnit controverse la Washington din partea apărătorilor drepturilor omului, s-a dovedit în cele din urmă a fi fost un eşec, pentru că prinţul moştenitor saudit nu a crescut producţia, făcând pe placul Rusiei.
Până de curând nearătându-se preocupat de problemele politice şi geopolitice, Elon Musk şi-a exprimat în ultima vreme punctul de vedere cu privire la mai multe subiecte importante, printre care războiul din Ucraina şi tensiunile dintre China şi Taiwan.
Miliardarul a propus o soluţie de pace în Ucraina, care ar fi implicat cedarea definitivă a Crimeei către Rusia, „pentru a repara greşeala istorică a lui (Nikita) Hruşciov”, precum şi organizarea unui referendum real în regiunile predominant rusofone ale ţării pentru a decide asupra viitorului acestor părţi ale teritoriului ucrainean. Propunerea sa a scandalizat Kievul, care până atunci îi era recunoscător lui Elon Musk pentru faptul că i-a pus la dispoziţie gratuit reţeua sa de minisateliţi Starlink, ceea ce a permis armatei ucrainene să aibă conexiune la internet după invazia rusă din 24 februarie. La scurt timp după acest scandal pe care l-a stârnit Elon Musk, s-a aflat că miliardarul ar fi cerut bani de la Pentagon pentru a sprijini în continuare Ucraina cu reţeaua sa Starlink. Ulterior, cel mai bogat om al planetei a revenit şi a anunţat că va ajuta în continuare gratis Ucraina, chiar dacă are pierderi.
În ceea ce priveşte Taiwanul, Elon Musk s-a pronunţat în favoarea unei reunificări cu China, în urma unor negocieri între cele două părţi. China este cea mai mare piaţă pentru Tesla, iar compania are o fabrică în Shanghai. În ambele cazuri, comentariile omului de afaceri au stârnit reacţii pozitive atât la Moscova, cât şi la Beijing. În plus, în ajunul alegerilor de la mijlocul mandatului prezidenţial din SUA, desfăşurate marţi, miliardarul a îndemnat electoratul să voteze pentru republicani, pentru a avea un echilibru al puterii între Congres şi administraţia democrată de la Casa Albă.