„Vorbim de oameni care vor fi executați în foarte scurt timp”, spune politologul Alina Mungiu-Pippidi, în timp ce fostul ministru de externe, Teodor Baconschi subliniază că „nu ne permitem o politică a porților deschise”, însă admite obligația morală și legală pe care o avem față de refugiații afgani. Un motiv îndeajuns de puternic la care aderă toți cei cinci specialiști contactați de Libertatea.
Situația din Afganistan a împărțit statele lumii în două tabere: cele care sunt dispuse să preia refugiați și cele care se împotrivesc acestei idei. Guvernele europene, cel puțin, se tem că se vor confrunta cu o criză identică cu cea provocată de conflictul civil din Siria, din 2014, când milioane de oameni au emigrat spre Europa.
Posibilitatea izbucnirii unei noi crize a refugiaților a creat o întreagă dezbatere în spațiul public pe tema primirii refugiaților afgani.
Cinci motive principale
Sunt cel puțin cinci motive pentru care România trebuie să-și deschidă porțile cetățenilor aflați acum în pericol din cauza talibanilor, care au cucerit Afganistanul, spun specialiștii consultați de Libertatea:
- Obligația morală: afganii care au lucrat cu armata română, dar și cu ceilalți aliați NATO, cu care, deci, s-au asociat, s-au pus în pericol în fața talibanilor; Este limpede că noi avem o obligație morală de a-i salva pe toți cei care s-au compromis cu noi. Nu lași niciun om în spate, care-i de-ai tăi, să-l mănânce adversarii.
Alina Mungiu-Pippidi, politolog și președinta Societății Academice din România: - Obligația legală: Convenția Națiunilor Unite de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților, la care România a aderat în 1991; Nu e o discuție legată de beneficii, e o discuție legată de aplicarea normei internaționale sau neaplicarea ei. Ideea e să existe solidaritate și consens european.
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe în Guvernul Boc: - Beneficiile economice: cetățenii afgani pot fi o forță de muncă suplimentară, iar integrarea lor în comunitate înseamnă costuri mai mici pentru stat și bani în plus la buget; În termeni economici, o persoană integrată degrevează statul de costuri privind protecția socială și aduce contribuții din taxe, impozite, asigurări sociale, asigurări de sănătate.
Melinda Dincă, sociolog și profesoară la Universitatea de Vest din Timișoara: - Consolidarea parteneriatelor cu celelalte țări membre ONU și UE; E o chestiune pur umanitară și, eventual, de oportunitate politică, prin obținerea statutului de țară ospitalieră și de țară dispusă să coopereze cu celelalte state implicate în acțiuni de acest tip.
Istoricul Vlad Pașca: - Respectarea valorilor europene pe care România, ca stat membru UE, și le-a asumat. Din rațiuni umanitare sau din rațiuni politico-strategice, România trebuie să-i primească pe acești refugiați, dar gândit și din punct de vedere economic.
Teodor Baconschi, diplomat și fost ministru de externe:
Pericolul asocierii cu NATO în fața talibanilor
România nu a luat o decizie definitivă în ceea ce privește refugiații, însă ia în calcul să ofere azil și protecție, cel puțin pentru început, cetățenilor afgani care au ajutat armata română în Afganistan. Un fapt logic, spune Mungiu-Pippidi:
„Toți acești oameni care s-au legat de noi acum au o stigmă, o pată. Talibanii îi pot identifica ușor, pentru că îi știu de mult. Și îi închid sau îi asasinează”.
Ar trebui sau nu ca România să primească refugiați afgani? Argumentele specialiștilor
Alina Mungiu-Pippidi | Foto: Libertatea
În plus, adaugă aceasta, România s-a dus de bunăvoie în Afganistan, la începutul anilor 2000, pentru a fi alături de aliații săi din cadrul NATO, împotriva regimului condus de talibani. Corect este să fim alături de acei afgani care au colaborat cu misiunile Alianței Nord-Atlantice, adaugă politologa.
Pretențiile de ospitalitate ale unui popor plecat
Și istoricul Vlad Pașca vorbește despre un gest „umanitar”. Cercetător, fondator al proiectului „Istoria pe șleau”, o serie de minidocumentare pe YouTube despre istoria României, cu un doctorat în istorie, Pașca nu găsește niciun argument contra ideii de primire a refugiaților străini.
Mai mult, adaugă el, asta poate fi privită și ca o chestiune politică, de a arăta că România este deschisă în a coopera în astfel de activități.
„Dacă alte țări mai sărace o fac sau dacă românii au primit alți refugiați și imigranți atunci când le-a fost mult mai greu, de ce nu am face-o acum? Și ce pretenții am mai avea noi, ca popor plecat în proporție de 10-20% în țări străine, dacă nu am da un exemplu de ospitalitate?”, explică Vlad Pașca.
Ar trebui sau nu ca România să primească refugiați afgani? Argumentele specialiștilor
Vlad Pașca
Baconschi: „Nu ne permitem o politică a porților deschise”
România trebuie să-și dovedească ospitalitatea cu care se laudă, crede și Teodor Baconschi. Cu limite, însă.
„S-a văzut că Europa nu poate primi milioane de refugiați, nu poate intra într-un ciclu de destabilizare, cum s-a întâmplat cu Siria”, explică el.
Diplomat, fost ministru de externe și fost ambasador al României la Vatican, Teodor Baconschi este una dintre cele mai proeminente voci ale conservatorismului românesc. El susține însă primirea refugiaților în țară, atât din punct de vedere umanitar, cât și din rațiuni politico-strategice, dar printr-o cale de mijloc. Rațională, umană și acoperită economic.
„E vorba de proporții. Una e să acorzi azil pentru 300 de oameni și alta e să primim un val. Până când se integrează în societate un cetățean străin, durează 2-3 ani, trebuie să existe o bază de date și o analiză. Nu ne permitem o politică a porților deschise”, punctează el.
Convenția de la Geneva și datoria României
Dincolo de aspectul moral al problemei, România, ca stat membru ONU și al Uniunii Europene, are anumite angajamente internaționale.
România a aderat la Convenția de la Geneva în 1991. Convenția privind statutul refugiaților a fost adoptată în 1951 cu scopul de a rezolva problema refugiaților din Europa după al Doilea Război Mondial. Acest tratat stabilește drepturile și obligațiile refugiaților țărilor-gazdă.
„Problema nu este neapărat de dorință, dacă vrei sau nu să primești refugiați. Ideea e să existe solidaritate și consens european”, punctează fostul ministru de externe Cristian Diaconescu, actual lider PMP.
Cei care au fost acolo și au colaborat cu noi clar sunt într-un pericol real. Se califică pentru dreptul la azil. Acești oameni nu intră în ceea ce numim general migrație.
Cristian Diaconescu:Ar trebui sau nu ca România să primească refugiați afgani? Argumentele specialiștilor
Cristian Diaconescu
Cereri de azil respinse de statul român în trecut
Peste 2.400 de afgani au cerut anul trecut protecție din partea statului român, potrivit Inspectoratului General pentru Imigrări, din totalul de peste 6.000 de străini. În doar 667 de cazuri statul român a oferit o formă de protecție – statut de refugiat sau protecție subsidiară.
Instanțele de judecată resping de foarte multe ori solicitările de azil. Motivele invocate sunt „riscul iminent nedemonstrat” sau „temerile neîntemeiate”, după cum a arătat Libertatea. Mărturiile afganilor în fața autorităților pur și simplu nu sunt credibile.
România stă bine legislativ din punctul de vedere al protecției solicitanților de azil, cu practica și implementarea acestor norme e mai greu, atrage atenția sociologa Melinda Dincă, invocând cercetări științifice recente.
„În practică, necunoașterea drepturilor legale ale refugiaților de către funcționarii din instituțiile publice și de către cetățeni scad eficiența acțiunilor și măsurilor concrete de integrare”, explică ea.
Un refugiat integrat înseamnă mai puține costuri pentru statul român
Ce înseamnă pentru un cetățean străin care primește statutul de refugiat și azil într-o altă țară? În primul rând, protecție, accesul la o locuință, la un loc de muncă, la educație și la servicii de sănătate, mai spune profesoara de sociologie de la Universitatea din Timișoara.
Toate astea, în schimbul unui câștig economic pentru România.
O cercetare din 2019 a arătat că imigranții beneficiază de ajutoare sociale într-o măsură mai mică decât populația locală. Cel mai mare procent al unui ajutor social acordat imigranților este de 7% și reprezintă alocația pentru copii.
Un refugiat integrat în societate, cu un job, scade cheltuielile pe care le-ar putea avea statul cu el, ocupă un loc de muncă liber sau necăutat neapărat de români și aduce și bani la bugetul de stat, prin taxe și impozite, arată Dincă.
„Noi importăm tot timpul lucrători din alte țări. Că se caută. Iar ei nu sunt oameni care nu știu să facă lucruri. Pot învăța, se adaptează”, spune și Mungiu-Pippidi.
Ar trebui sau nu ca România să primească refugiați afgani? Argumentele specialiștilor
Melinda Dincă, sociolog
Stereotipul teroristului
Recent, AUR i-a cerut președintelui Klaus Iohannis „să nu expună românii în fața valului de refugiați”. Pentru că ar afecta securitatea națională și bugetul țării.
„Ar trebui să-și dea seama că nu expunem securitatea dacă-i luăm tocmai pe cei care au ajutat la securitatea trupelor noastre. Acum e o criză umanitară. Civilizația ne impune anumite norme. Uneori, reacțiile celor de la AUR sunt caricaturale”, comentează președinta Societății Academice din România.
De cealaltă parte, istoricul Vlad Pașca spune că afirmațiile celor de la AUR sunt jignitoare și iresponsabile pentru că se folosesc de stereotipul teroristului islamist.
Se arată ferm convins că serviciile de securitate din România au resurse pentru „a preîntâmpina acțiunile unor profitori, care s-ar înscrie în registrul terorismului, traficului de persoane sau traficului de droguri. Resurse se pot găsi”.
„Trebuie să-i salvăm de la o execuție iminentă”
Pentru un stat care face parte din organizații internaționale înalte precum ONU, NATO și Uniunea Europeană, România are o misiune importantă pe care și-a asumat-o și pe care trebuie să o respecte: promovarea valorilor europene, mai spun specialiștii.
„Ne-am dus în Afganistan ca să promovăm valorile europene. Femeile nu aveau anumite roluri, noi le-am încurajat să-și asume aceste roluri. Aceste femei au devenit acum o țintă. Obligația noastră, ca parte a obligației tuturor celor care au fost acolo, este ca toate femeile pe care le-am expus noi să le salvăm”, atrage atenția Mungiu-Pippidi.
Din respectarea și promovarea acestor politici legate de democrație, egalitate și respect derivă și menținerea relațiilor cu partenerii internaționali.
Nimeni niciodată nu o să ne mai ajute în situații grele, dacă plecăm cu coada-ntre picioare și ne lăsăm prietenii acolo.