Mercenarii din gruparea militară privată Wagner, trimiși oficial în Mali pentru menținerea păcii, au comis, în primul an petrecut în statul african, crime în masă, violuri, jafuri și atacuri asupra civililor, arată un raport întocmit de analiștii implicați în proiectul All Eyes on Wagner (AEOW), scrie publicația rusă independentă Meduza.
All Eyes on Wagner a colectat informații despre activitatea grupării – care este implicată acum în războiul din Ucraina – din surse deschise, rapoarte media, declarații ale martorilor și relatări ale activiștilor pentru drepturile omului.
Autorii raportului concluzionează că luptătorii grupării paramilitare nu numai că nu au ajutat autoritățile din Mali să mențină pacea, dar chiar au agravat și mai mult situația de securitate din țară.
De ce sunt luptătorii Wagner în Mali și cine îi conduce?
În ultimii 10 ani, autoritățile maliene au luptat cu separatiștii islamiști care au capturat teritorii în partea de nord a țării. Armata franceză, urmată de forțele de menținere a păcii ale ONU, sunt prezente în țară din 2013.
Din 2020 au avut loc două lovituri de stat în Mali, în urma cărora Assimi Goita a devenit președintele interimar al țării. În august 2022, după ce relațiile dintre armata franceză și junta militară din Mali s-au deteriorat, ultimii soldați francezi care au luat parte la operațiunile antiteroriste din Mali au părăsit țara.
În septembrie 2021 a apărut informația că, în urma ruperii relațiilor cu aliații săi occidentali, conducerea din Mali discută posibilitatea unui acord cu PMC Wagner. Potrivit presei occidentale, mercenarii ruși ar fi trebuit să-i antreneze pe soldații malieni și să asigure securitatea oficialilor de rang înalt. Chiar Ministerul rus al Apărării a confirmat existența acordului, dar a subliniat că autoritățile ruse nu au avut nicio legătură cu acesta. Occidentul a condamnat decizia Moscovei de a desfășura unități Wagner în Mali.
Raportul AEOW citează informații din presă potrivit cărora companiile Alpha Development și Marko Mining, care sunt asociate cu fondatorul PMC Wagner, Evgheni Prigojin, și au fost înființate după desfășurarea mercenarilor ruși în țară, explorau în mod activ mine de aur în Mali. Vestea a urmat unor relatări anterioare, potrivit cărora mai multe companii afiliate grupului Wagner explorau și dezvoltau mine de aur în alte țări africane în care au fost văzuți luptători Wagner.
Potrivit raportului, un rezident din Primorsky Krai, în vârstă de 42 de ani, pe nume Ivan Maslov (nume de cod Miron) și alți doi comandanți anonimi i-au condus pe mercenarii Wagner desfășurați în Mali.
O bază de date de pe site-ul ucrainean Myrotvorets, specializat în urmărirea mercenarilor ruși, indică faptul că Maslov a luat parte la asaltul aeroportului din Lugansk în 2014 și că este posibil să fi fost fie martor, fie participant la asasinarea jurnaliștilor ruși în 2018 în Republica Centrafricană.
Prima bază Wagner din Mali a fost înființată nu departe de aeroportul din capitala țării, Bamako, în noiembrie 2021. Prezența mercenarilor ruși în Mali s-a extins pe parcursul acestui an. Până la jumătatea lunii iulie, existau nouă baze PMC Wagner în Mali, iar operațiunile în care au fost implicați mercenari ruși s-au desfășurat în peste 32 de locații din centrul și nord-estul țării.
În iunie, The New York Times a scris că existau peste 1.000 de mercenari ruși desfășurați în aproximativ 15 baze și puncte de control din Mali.
Mercenarii ruși s-au alăturat Forțelor Armate Maliane (FAMa) în operațiuni de combatere a terorismului, inclusiv împotriva rebelilor din grupul jihadist Jama’at Nusrat ul-Islam wa al-Muslimin (JNIM). În timpul acestor operațiuni, au existat nu mai puțin de șase cazuri în care luptători din cadrul forțelor comune au fost uciși sau răniți de jihadiști.
Crime în masă în timpul operațiunilor „antiteroriste”
Raportul All Eyes on Wagner conține mai multe relatări și mărturii despre crime în masă, execuții extrajudiciare, violențe sexuale (inclusiv violuri), arestări arbitrare, jafuri și intimidări ale civililor. În total, potrivit raportului, soldații Wagner au fost implicați în 370 de astfel de episoade. În cele mai multe cazuri, violențele au fost îndreptate împotriva membrilor populației Fulani, care sunt asociați cu grupurile islamice armate din Mali.
Printre cele mai cunoscute incidente, bine documentate de grupurile pentru drepturile omului, se numără masacrele civililor din satele Dogofry și Moura, unde, conform celor mai moderate estimări, peste 330 de civili au fost uciși.
Potrivit martorilor, în februarie 2022, soldații Wagner și FAMa au arestat mai mulți localnici care se întorceau de la piață. Autorii raportului afirmă că Wagner și soldații FAMa au mers din sat în sat, făcând arestări și jefuind. Human Rights Watch a raportat că aproximativ 40 de persoane au fost arestate și apoi au dispărut în cursul acestei operațiuni.
La începutul lunii martie, la Dogofry au fost descoperite cadavrele carbonizate a cel puțin 35 de oameni, printre care și cei arestați care dispăruseră. Unul dintre locuitorii pe care grupurile pentru drepturile omului i-au intervievat a spus că trupurile erau adunate în grămezi, iar unele dintre victime erau legate la ochi sau aveau mâinile legate. Potrivit acestuia, natura rănilor indica faptul că oamenii au fost uciși cu arme de foc și cuțite.
Mai târziu, tot în martie, cel puțin alte 300 de persoane au fost ucise în timpul unei operațiuni „antiteroriste” în orașul Moura, care se afla sub control jihadist. Martorii spun că în dimineața zilei de 27 martie, în apropierea pieței orașului, aproximativ 30 de jihadiști au fost implicați într-un schimb de focuri cu soldații care au sosit cu un elicopter. Ca urmare, mai mulți islamiști, localnici și cel puțin doi soldați străini – probabil mercenari ruși – au fost uciși.
Ulterior, martorii susțin că soldații care îi căutau pe rebeli au blocat ieșirile din oraș, ucigându-i pe toți cei care au încercat să fugă și arestând și interogând sute de civili, majoritatea bărbați. Aceștia au confiscat telefoane și alte obiecte de valoare în cursul arestărilor. Deținuții au fost apoi împărțiți în mai multe grupuri și uciși în mod selectiv. Supraviețuitorii spun că membrii populațiilor Bobo (un grup etnic) și Bella (un nume folosit de-a lungul timpului pentru sclavii din societatea Tuareg) au fost obligați să sape gropi comune. Potrivit martorilor, printre victimele masacrului s-au numărat atât civili, cât și jihadiști care și-au ascuns armele și au încercat să-i evite pe militari.
Operațiunea s-a încheiat la 31 martie. Potrivit grupurilor pentru drepturile omului, au participat aproximativ 100 de soldați „albi” care nu vorbeau franceza. Localnicii au sugerat că erau ruși din PMC Wagner. Jihadiștii cred, de asemenea, că mercenarii Wagner și soldații FAMa au fost responsabili pentru masacru.
Autoritățile maliene au raportat un succes al acțiunii „antiteroriste”. Ministerul Apărării din această țară a susținut că, între 23 și 31 martie, 203 „teroriști” au fost uciși și alte 51 de persoane au fost arestate. Ministerul nu a menționat victimele civile.
Autorii raportului citează, de asemenea, mai multe cazuri în care mercenarii ruși au încercat să arunce vina pentru masacre asupra soldaților francezi.
Asasinate, violență sexuală și intimidarea civililor
La începutul lunii mai, o sursă anonimă a trimis AEOW fotografii care circulaseră pe canalele închise de WhatsApp cu câteva luni înainte. Acestea arătau cadavrele a doi bărbați care fuseseră uciși. Potrivit sursei, se crede că omorurile ar fi avut loc la 27 martie, pe un drum din centrul Mali, aflat între localități. Operațiuni militare și violențe împotriva localnicilor au fost raportate în aceeași perioadă când au fost comise presupusele crime și în aceeași regiune.
După examinarea fotografiilor, analiștii au concluzionat că bărbații omorâți erau probabil luptători jihadiști uciși într-o confruntare armată cu soldații Wagner și FAMa. Judecând după imagini, jihadiștii se aflau pe motociclete atunci când s-au întâlnit cu militarii. Aceștia erau înarmați.
Potrivit mai multor surse din Mali, mercenarii PMC Wagner i-au jefuit de bani și obiecte de valoare pe locuitorii unui sat și au ocupat uneori casele fără consimțământul proprietarilor. Raportul AEOW precizează că, în unele cazuri, pentru a evita scurgerile de informații, mercenarii au tăiat comunicațiile cu localitățile respective.
În septembrie, canalele locale de WhatsApp i-au acuzat pe luptătorii ruși că au atacat un convoi care transporta aur. Se presupune că șoferii convoiului au fost răniți și legați în cursul atacului. AEOW sugerează că autoritățile maliene nu i-au putut plăti lunar pe mercenarii Wagner pentru serviciile lor, lucru confirmat de mai multe surse ale Meduza.
Au existat, de asemenea, relatări media despre luptători FAMa și mercenari ruși care au atacat femei în satul Nia Ouro. Luptătorii Wagner le-ar fi forțat să se dezbrace și au făcut poze cu ele, după care mai multe femei din localitate au fost agresate sexual. Armata maliană a anunțat ulterior o anchetă privind incidentul.
Mercenarii Wagner au escaladat conflictul și au sporit violența
În raportul AEOW mai scrie că participarea luptătorilor Wagner la operațiunile de „contraterorism” ale autorităților maliene nu a dus la succesul operațiunilor. De fapt, prezența PMC Wagner a exacerbat situația de securitate din țară.
În luna mai, ONU a raportat că numărul de încălcări ale drepturilor omului comise de armata maliană împotriva civililor a crescut de 10 ori între sfârșitul anului 2021 și primul trimestru al anului 2022. Grupurile pentru apărarea drepturilor omului estimează că luptătorii FAMa și PMC Wagner au ucis cel puțin 456 de civili între lunile ianuarie și aprilie 2022.
În octombrie, SUA au raportat că numărul de atacuri teroriste din Mali a crescut după sosirea mercenarilor ruși – cu 30% în jumătate de an.
Foto: Profimedia Images