Fondul Monetar Internaţional a avertizat guvernul că trebuie să ia măsuri fiscale, reforma impozitelor şi taxelor şi creştrea lor pentru a reface spaţiul fiscal sub 3% din PIB şi a preveni astfel deteriorarea finanţelor publice. Instituția estimează o creștere economică de 3,5 – 4,5% în 2022 și 2022
O misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Jan Kees Martijn, a efectuat o vizită la București în perioada 30 mai – 10 iunie. Misiunea a emis o declarație în care constată că după o redresare solidă în urma pandemiei, România se confruntă acum cu repercusiuni negative ale războiului din Ucraina și cu o inflație în creștere. În plus, țara se confruntă cu aceste noi provocări pornind de la o poziție fiscală slabă.
Măsurile de atenuare a impactului creșterii prețurilor, în special în ceea ce privește energia, ar trebui să fie temporare și să vizeze persoanele cele mai vulnerabile, pentru a limita costul bugetar al acestora și pentru a nu împiedica conservarea energiei. Pentru a reface spațiul fiscal și a sprijini împrumuturile de pe piață pentru finanțarea bugetului, trebuie introduse fără întârziere politici de reducere a deficitului fiscal pe termen mediu. Acestea ar trebui să includă o reformă fiscală ambițioasă pentru a se asigura că fiecare își plătește partea sa echitabilă. De asemenea, trebuie să se depună toate eforturile pentru a utiliza în mod eficient fondurile substanțiale disponibile din cadrul NGEU.
Politica monetară ar trebui să urmărească cu fermitate readucerea inflației și a anticipațiilor inflaționiste în intervalul de variație vizat de Banca Națională a României (BNR), în timp ce politicile din sectorul financiar trebuie să mențină soliditatea sistemului bancar.
Activitatea economică pe termen scurt va fi influențată de repercusiunile războiului din Ucraina. Presupunând că nu va exista o nouă escaladare a războiului, se preconizează că creșterea se va tempera la aproximativ 3,5 – 4,5 la sută în 2022 și 2023. Se preconizează că inflația anuală va fi în medie de 12,5 la sută în 2022 și va persista în jurul valorii de 10 la sută în 2023, deoarece prețurile ridicate la nivel mondial la energie și alimente continuă să se reflecte în prețurile interne.
Incertitudinea din jurul acestei previziuni este ridicată. Riscurile directe ale războiului sunt limitate, deoarece România este un producător substanțial de cereale, este în mare măsură autosuficientă din punct de vedere energetic, cu importuri limitate din Rusia, iar alte legături comerciale și financiare directe cu Rusia și Ucraina sunt neglijabile. Cu toate acestea, o întrerupere generală a gazului rusesc ar crește și mai mult prețurile la energie și ar reduce activitatea partenerilor comerciali europeni. Alte riscuri ar putea, de asemenea, să înrăutățească perspectivele. Este vorba de inflația ridicată, care ar putea reduce și mai mult cererea și ar putea declanșa o spirală a prețurilor salariale, de condițiile de finanțare externe și interne care ar putea să se înăsprească mai mult decât se anticipează, și, pe plan intern, blocarea reformelor ar putea slăbi încrederea și risca o retrogradare a ratingului de credit. Pe de altă parte, punerea rapidă în aplicare a reformelor prevăzute în cadrul Planului național de redresare și de reziliență al României (PNR) ar putea ridica creșterea peste nivelul de referință.
Vor fi necesare măsuri fiscale ferme pentru a reface spațiul fiscal și pentru a se proteja împotriva deteriorării condițiilor de finanțare. Deși salută intenția autorităților de a reduce deficitul bugetar în 2022 la 5,8 % din PIB, misiunea estimează că acesta se va situa la 6,75 % pe baza politicilor actuale. Odată cu reformele administrative pentru îmbunătățirea colectării impozitelor și cu expirarea măsurilor de sprijin temporare, se preconizează că deficitul se va modera pe termen mediu, dar datoria ar continua să crească.
Pentru a reduce deficitul la un nivel sustenabil sub 3 % din PIB și pentru a stabiliza datoria, pe partea de venituri, ar trebui puse în aplicare măsuri de politică fiscală care să se ridice la cel puțin 2 % din PIB.
Este nevoie urgentă de o reformă cuprinzătoare pentru a curăța baza de impozitare în toate sectoarele și sursele de venit. Introducerea progresivității pentru cei cu cele mai mari venituri ar putea genera venituri suplimentare și ar putea atenua inegalitatea ridicată a veniturilor din România.
Eficiența sistemului de TVA din România este printre cele mai scăzute din UE. Creșterea eficienței TVA la nivelul mediei UE prin extinderea bazei de impozitare și raționalizarea acesteia, precum și prin consolidarea administrativă suplimentară (în afara îmbunătățirilor deja programate) ar putea genera 1,5% din PIB.
Flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie crescută treptat. Un curs de schimb în general stabil față de euro a evitat alimentarea inflației și a susținut încrederea în moneda națională. Cu toate acestea, pe măsură ce competitivitatea externă a slăbit și pentru a contribui la absorbția șocurilor externe, flexibilitatea cursului de schimb ar trebui să fie sporită în timp, împreună cu consolidarea fiscală necesară.
O mai bună gestionare a investițiilor publice ar contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a politicilor climatice angajate în cadrul PNR. România consumă mai puțină energie pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. Cu toate acestea, investițiile necesare pentru a atinge obiectivele PNRR în materie de climă sunt mari, iar proiectele trebuie să fie executate fără întârziere. Investițiile pentru consolidarea securității energetice (cum ar fi noul interconector de gaze cu Bulgaria și dezvoltarea de noi câmpuri de gaze în Marea Neagră) ar trebui, de asemenea, să beneficieze de o prioritate ridicată.
Reformele structurale și investițiile pentru creșterea productivității ar stimula potențialul de creștere al României. Acest lucru necesită extinderea digitalizării, consolidarea cadrului anticorupție, îmbunătățirea sistemelor de sănătate și de educație și reformarea întreprinderilor de stat. De asemenea, abordarea diferențelor mari de venituri dintre regiuni necesită o atenție deosebită pentru consolidarea capacității și a infrastructurii regionale și locale.